A trecut sau nu o rachetă rusească deasupra României? De ce răspunsul trebuie să fie asumat la cel mai înalt nivel, de președintele Klaus Iohannis

Vineri, 10 februarie 2023. La ora 11:37, comandantul Armatei Ucrainei, Valeri Zalujnii, scrie pe Twitter că două rachete Kalibr rusești ar fi intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova, apoi a României, după care și-ar fi revenit în Ucraina.

La ora 13:15, Ministerul Apărării Naționale a publicat pe Facebook un comunicat în care transmite că Sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat o rachetă lansată de pe o navă din apropierea Peninsulei Crimeea care „a evoluat în spațiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova și a reintrat în spațiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spațiul aerian al României. Cel mai apropiat punct al traiectoriei țintei de spațiul aerian al României a fost înregistrat de sistemele radar la aproximativ 35 kilometri Nord-Est de graniță”.

Ulterior, la ora 14:58, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski a publicat pe Facebook o înregistrare video în care reiterează informațiile comunicate de comandantul armatei ucrainene și contrazise deja de autoritățile române. „Câteva rachete rusești au zburat prin spațiul aerian al Moldovei și României”, a spus Zelenski.

Poate că din birourile din Capitală această succesiune de informații contradictorii n-ar avea cine știe ce importanță. Pentru noi, însă, cei care locuim aici, lângă graniță, pe unde ar putea sau nu să zboare rachete rusești, este foarte important să știm dacă și cât adevăr există în această poveste. 

Războaiele moderne, așadar și cel din Ucraina, nu mai sunt doar convenționale, ci se poartă pe multiple fronturi, inclusiv cel informațional. Cu toată considerația pentru autoritățile ucrainene și cele românești, locuitorii din Nord-Estul României nu se pot raporta la o astfel de informație ca la o simplă mutare pe tabla de șah a războiului. O astfel de știre nu poate decât să ne provoace îngrijorări legitime cu privire la siguranța noastră, mai ales în contextul în care ne amintim incidentul din Polonia. 

Dacă este adevărat că una sau mai multe rachete rusești ar fi violat spațiul aerian al României, implicit al NATO, atunci ne aflăm în fața unui incident grav de securitate. În acest caz, s-ar ridica o întrebare legitimă privind eventuala inacțiune a României și NATO față de o astfel de agresiune.

Dacă, în schimb, informația nu este adevărată, este necesară o retractare oficială din partea autorităților ucrainene. România a sprijinit permanent Ucraina de la începutul agresiunii rusești și nu ar fi corect din partea vecinilor noștri să ne atragă într-o astfel de poveste pe baza unor informații nefundamentate. 

Problema noastră vine și din faptul că nici nu mai putem avea garanția comunicării corecte din partea entităților amintite. Ne amintim și că MApN a comunicat uneori informații ulterior infirmate, de exemplu în cazul accidentului aviatic de anul trecut în Dobrogea, dar și că, la rândul lui, președintele Ucrainei a mai lansat și informații greșite în public, de exemplu în cazul rachetei prăbușită în Polonia.

Pentru că informația contrazisă de autoritățile române a fost asumată explicit de președintele Zelenski, răspunsul nu poate fi rătăcit într-o postare a Ministerului Apărării pe Facebook, ci trebuie asumat la același nivel, de președintele României, Klaus Iohannis, și, de ce nu, chiar și la cel mai înalt nivel al NATO.