Analiză comparativă a rezultatelor alegerilor prezidențiale față de europarlamentare. Cine a câștigat și cine a pierdut voturi

Scriu aceste rânduri la cald, când au fost numărate 98% dintre voturile exprimate în țară și în diaspora în primul tur al alegerilor prezidențiale. Procentele nu se mai pot modifica semnificativ.

De la prezidențialele din 2014 a trecut deja mult timp, iar pe scena politică au apărut între timp actori noi. Analiza rezultatelor cred că trebuie să plece de la o comparație cu cele mai recente alegeri, cele europarlamentare din 26 mai 2019.

Europarlamentare – 26 mai			Prezidențiale Turul I – 10 noiembrie*
	Procent	Voturi		Procent	Voturi
PNL	27,00%	2.449.068	Klaus Iohannis	37,79%	3.472.783
PSD	22,50%	2.040.765	Viorica Dăncilă	22,32%	2.051.364
USR Plus	22,36%	2.028.236	Dan Barna	14,95%	1.373.993
ProRomânia	6,44%	583.916	Mircea Diaconu	8,86%	814.393
ALDE	4,11%	372.760
PMP	5,76%	522.104	Theodor Paleologu	5,72%	525.398
UDMR	5,26%	476.771	Kelemen Hunor	3,88%	356.918

* Rezultate după numărarea a 98% dintre voturile exprimate

Deși este vorba despre scrutinuri cu caracteristici diferite, nu putem să nu tragem anumite concluzii. La analiză comparativă a rezultatelor, observăm cum anume au migrat voturile între alegerile europarlamentare și primul tur al prezidențialelor.

Klaus Iohannis are un milion de voturi peste PNL. Viorica Dăncilă rămâne la scorul partidului. Dan Barna e la 650.000 voturi sub rezultatul de la europarlamentare. Mircea Diaconu are doar cu 40.000 de voturi mai puțin decât scorul cumulat ProRomânia + ALDE. Theodor Paleologu este exact în scorul PMP. Kelemen Hunor a pierdut 120.000 de voturi din bazinul UDMR.

Exit-poll-urile detaliate, dacă și când vor apărea, vor lămuri în mare parte cum au migrat voturile față de alegerile din primăvară.

Evident este că Iohannis a luat voturi de la toți candidații, mai puțin din zona PSD și ProRomânia. Cele mai multe voturi le-a luat de la USR Plus, electoratul care de altfel l-a și ales președinte în 2014. Mai ales electoratul Plus cred că are o afinitate ridicată față de actualul președinte. Iohannis a luat voturi de la Mircea Diaconu, din zona ALDE, și de la Kelemen Hunor. Iohannis a fost preferat și de unii dintre votanții PMP.

Viorica Dăncilă a fost dusă de activul de partid în scorul de la europarlamentare. 

Mircea Diaconu a rămas aproape de scorul celor două partide reușind să atragă câteva voturi prin alura de independent.

Deși unii dintre votanți PMP au migrat spre Iohannis, Paleologu a rămas în scorul partidului reușind să rupă conservatori moderați sau radicali, unii dintre ei votanți USR Plus la europarlamentare, probabil mai mulți din zona Plus.

Dan Barna a adus voturi în plus față de europarlamentare din diaspora, dar a pierdut foarte mulți alegători USR Plus în favoarea lui Iohannis. Estimez că votanții USR Plus care l-au votat ieri pe Iohannis nu s-au metamorfozat dintr-o dată în simpatizanți PNL, dar s-au îndreptat spre Iohannis pentru că actualul președinte deși nu s-a făcut remarcat pe durata mandatului, nici nu a greșit flagrant.

Dan Barna și staff-ul lui nu au înțeles că pentru ei adversarul real în această campanie nu au fost nici Viorica Dăncilă, nici Theodor Paleologu. Adversarul real al lui Dan Barna a fost Klaus Iohannis. Or non-combatul la Iohannis se pare că nu au fost deloc o strategie eficientă pentru a conserva electoratul USR Plus.