Joi, la Tribunalul Cluj, a avut loc primul termen în dosarul în care Societatea Civilă de Avocați Plopeanu & Ionescu a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta nr. 69/2009 privind aprobarea PUZ-ului pentru Groapa de gunoi Mestecăniș, anularea Autorizației de construire nr. 39/2012 emisă de Consiliul Județean Suceava și desființarea gropii de gunoi ca urmare a anulării autorizației de construire.
Pe scurt, avocații Consiliului Județean Suceava au vrut să împartă vina cerând introducerea în cauză a mai multor instituții și au invocat că Societatea de Avocatură și localnicul Aristide Maxim nu ar avea interes în cauză. Totodată, CJ Suceava a cerut chemarea în garanție a consultantului care a întocmit documentația, firma urmând să fie obligată să despăgubească administrația județeană în cazul în care pierde procesul. Instanța a respins unele cereri și a rămas în pronunțare pe celelalte.Dosarul a fost repartizat spre judecare unui complet din cadrul Secţiei mixte de contencios administrativ, conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Cluj.
În deschiderea ședinței, completul a constatat că este competent material și teritorial să judece acțiunea. Completul a respins excepția formulată de CJ Suceava, reprezentat de Societatea de avocatură Stoica & Asociații, prin care s-a solicitat transmiterea cauzei spre judecare Curții de Apel pe motiv ca acțiunea privește acte administrative care au ca obiect fonduri europene nerambursabile. Față de această excepție, reclamantul a arătat ca obiectul cererii il reprezinta legalitatea actelor administrative așa cum au fost adoptate de Consiliul Local Pojorâta și Consiliul Județean Suceava, sursa de finanțare a proiectelor reprezentând o chestiune distinctă.
Apoi, instanța a dat cuvântul pârâților pentru a-și susține cererile de introducere în cauză a unor terți. Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta au solicitat introducerea în cauză a următoarelor autorități sau persoane juridice de drept privat:
- Prefectul județului Suceava;
- Inspectoratul de Stat în Construcții;
- Direcția de Sănătate Publică Suceava;
- Administrația Națională Apele Române;
- Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere;
- Sucursala Regională de Căi Ferate Iași
- SC Iprochim SA - compania care a întocmit raportul care a stat la baza emiterii acordului de mediu;
- EPC Consultanță de mediu - consultantul care a întocmit un raport care a stat la baza aprobării HCJ nr. 54/2008 privind MasterPlanul privind deșeurile în județul Suceava.
Instanța a dat apoi cuvântul pârâților în susținerea excepțiilor de inadmisibilitate invocate.
Avocații Consiliului Județean au susținut că o societate de avocatura nu poate sta în justiție în nume propriu, fără a asista o persoană, întrucât nu ar avea acest drept conform Statutului profesiei de avocați, care prevede că societățile de avocatură pot sta în justiție în litigii privind exercitarea profesiei. Pârâții au mai susținut că o societate de avocatură cu sediul în Cluj nu are interes în susținerea acestei acțiuni, dar și faptul că plângerea prealabilă nu a fost introdusă în termen.
Față de aceste excepții, Societatea Civilă de Avocați Plopeanu & Ionescu a arătat că o societate de avocatură are dreptul de a sta în justiție conform art. 56, alin. 2, din Codul de Procedură Civilă, text care arată că o societate fără personalitate juridică are dreptul de a sta în justiție fără nicio limitare, Statutul profesiei de avocat neputând aduce o excepție acestei reguli, întrucât, potrivit legii de punere în aplicare a Codului de Procedură Civilă orice dispoziții contrare au fost abrogate. Totodată, Societatea Civiliă de Avocați Plopeanu & Ionescu a mai arătat că nu are doar dreptul, ci și obligația constituțională prevăzută de art. 35 alin. 3 din Constituție, text care prevede obligația tuturor persoanelor de a proteja mediul, de a formula acțiune în justiție, interesul protejat fiind interesul public și nu interesul privat al reclamantului. În esență, protecția mediului este definita, în art. 1 din OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, ca fiind o chestiune de interes public major. În plus, reclamantul a arătat că în privința depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș interesul public este mai mult decât evident dacă se ține cont de faptul că, pe lângă localnici, drumul european E58 se află, în punctul cel mai apropiat, la nici 50 de metri de depozit și este tranzitat anual de aproximativ 2,5 milioane de persoane. Pe de altă parte, reclamantul a arătat că plângerea prealabilă a fost introdusă în termenul de șase luni prevăzut de lege.
În privința acestor excepții, instanța a amânat pronunțarea pentru 7 februarie 2019.
La primul termen, instanța a mai pus în discuție și admisibilitatea în prinicipiu a cererii de intervenție a localnicului Aristide Maxim Samoila, reclamantul susținând admisibilitatea acesteia. Avocații CJ Suceava s-au opus susținând că Aristide Maxim nu ar avea interes în cauză și că cererea sa nu privește aceiași pârâți pe motiv că în cererea de intervenție principală intervenientul a solicitat doar anularea autorizației de construire, fără a avea în vedere și anularea PUZ-ului. În privința cererii de intervenție instanța a amânat pronunțarea tot pentru 7 februarie.
În final, instanța a pus în discuție cererea de chemare în garanție formulată de CJ Suceava față de EPC Consultanță de mediu, instanța dispunând amânarea discuției după momentul pronunțării asupra excepțiilor de inadmisibilitate.
0 Comentarii