Credeţi că fentând statul toată lumea câştigă? Fals! Toată lumea pierde. Încetaţi băşcălia! Războiul cu evaziunea fiscală chiar începe şi cu un singur leu, pentru că este un leu pe care îl furaţi din buzunarul meu de onest contribuabil la bugetul statului.
În doar câteva zile, amenzi şi suspendări ale activităţii unor firme pentru diferenţe în gestiune de câţiva lei au reuşit ce nu a izbutit nicio metodă din ultimii 25 de ani: patronii uluiţi le ordonă angajaţilor să bată în casă fiecare produs. În sfârşit, bonul fiscal nu mai este doar un moft.
În ţările dezvoltate s-a înţeles demult că evaziunea fiscală este o ameninţare la însăşi existenţa statului. De asta, în SUA, de exemplu, toţi tremură când aud de IRS. La noi, când în ceasul al 12-lea a început o oarecare ofensivă împotriva evaziunii fiscale, asistăm la o decredibilizare concentrată a acţiunilor ANAF.
Când ANAF-ul închide ochii, toată lumea pierde
Acceptând, ba chiar apărând nefiscalizarea chiar şi a unui singur leu ne furăm căciula singuri. Ne privăm singuri de bani care ar putea fi cheltuiţi pentru lucrări sau servicii publice.
Dintr-odată, inspectorii ANAF sunt înjuraţi când îşi fac meseria. De de? Pentru că oamenii cred că dacă reuşesc să fenteze plata taxelor la stat atunci toată lumea câştigă. Fals! Când ANAF-ul închide ochii, cu toţii avem de pierdut.
Cum ne furăm singuri căciula
Să luăm, concret, chioşcul din cartierul meu, cu circuitul „mic producător de legume – patron de magazin – vânzător”.
Producătorul furnizează legumele la negru, banii îi bagă în buzunar, la stat nu ajunge niciun leu.
1. Omul îşi doreşte un credit pentru a-şi încălzi sera şi iarna. Nu-l poate obţine pentru că nu poate demonstra, cu acte, istoricul activităţii.
2. Individul nu beneficiază nici de asigurare de sănătate, de pensie sau de alte asigurări sociale.
3. Deşi în mod real are venituri uşor peste medie, cetăţeanul nu doar că nu contribuie la buget, dar în fapt este chiar asistat social. Cu venituri zero pe hârtie, el primeşte ilegal subvenţie la încălzire, copilul are bursă socială la şcoală etc.
4. Pentru că lucrează la negru, omul nu este protejat de un eventual contract.
Patronul magazinului cumpără legumele la negru şi nu poate să le vândă mai departe decât, evident, fără bon fiscal.
1. Nu plăteşte TVA, impozite către bugetul de stat.
2. Pentru că achiziţionează legumele la negru, nu este protejat de un eventual contract.
3. Îşi plăteşte angajaţii, pe hârtie, cu salariul minim pe economie, iar diferenţa la negru.
4. Cu cifră de afaceri mică şi profit aproape zero (redus doar pe hârtie ca să nu plătească impozit) nu poate accesa un credit ca să-şi dezvolte afacerea.
5. Dă şpagă de fiecare dată când este controlat.
6. Îşi asigură iluzia protecţiei politice cotizând către toate partidele în campaniile electorale.
Angajatul, care nu face decât să respecte ceea ce îi ordonă patronul, are la fel de mult de suferit.
1. Este plătit pe hârtie cu salariu minim pe economie, iar diferenţa o primeşte la negru.
2. Primeşte venitul minim în caz de concediu medical, concediu maternal, şomaj etc.
3. Cotizaţie minimă la fondul de pensii
4. Nicio bancă nu îi aprobă credit ca să îşi cumpere locuinţă, maşină etc.
5. Cu venit minim pe hârtie, devine asistat social primind, deşi în mod real nu s-ar încadra, diverse prestaţii sociale (subvenţie pentru încălzire etc).
6. Nu contribuie la buget cu suma reală pentru impozitul pe venit.
În loc să contribuie la bugetul de stat cu bani care să se transforme în lucrări şi servicii publice, aceşti indivizi ajung chiar să ne paraziteze pe noi, cei care ne plătim în mod corect contribuţiile.
Acestea sunt motivele pentru care sunt întru totul de acord cu recentele acţiuni ANAF. Toleranţă zero, de asta trebuie să dea dovadă inspectorii antifraudă. Orice om sănătos la cap ar trebui să susţină aceste eforturi. Observ însă că în realitate nu evazioniştii, ci inspectorii ANAF sunt criticaţi.
Încetaţi băşcălia! Războiul cu evaziunea fiscală începe chiar şi cu un singur leu, pentru că este un leu pe care îl furaţi din buzunarul meu de onest contribuabil la bugetul statului.
Acest articol a fost publicat și pe blogul de pe adevarul.ro
În doar câteva zile, amenzi şi suspendări ale activităţii unor firme pentru diferenţe în gestiune de câţiva lei au reuşit ce nu a izbutit nicio metodă din ultimii 25 de ani: patronii uluiţi le ordonă angajaţilor să bată în casă fiecare produs. În sfârşit, bonul fiscal nu mai este doar un moft.
În ţările dezvoltate s-a înţeles demult că evaziunea fiscală este o ameninţare la însăşi existenţa statului. De asta, în SUA, de exemplu, toţi tremură când aud de IRS. La noi, când în ceasul al 12-lea a început o oarecare ofensivă împotriva evaziunii fiscale, asistăm la o decredibilizare concentrată a acţiunilor ANAF.
Când ANAF-ul închide ochii, toată lumea pierde
Acceptând, ba chiar apărând nefiscalizarea chiar şi a unui singur leu ne furăm căciula singuri. Ne privăm singuri de bani care ar putea fi cheltuiţi pentru lucrări sau servicii publice.
Dintr-odată, inspectorii ANAF sunt înjuraţi când îşi fac meseria. De de? Pentru că oamenii cred că dacă reuşesc să fenteze plata taxelor la stat atunci toată lumea câştigă. Fals! Când ANAF-ul închide ochii, cu toţii avem de pierdut.
Cum ne furăm singuri căciula
Să luăm, concret, chioşcul din cartierul meu, cu circuitul „mic producător de legume – patron de magazin – vânzător”.
Producătorul furnizează legumele la negru, banii îi bagă în buzunar, la stat nu ajunge niciun leu.
1. Omul îşi doreşte un credit pentru a-şi încălzi sera şi iarna. Nu-l poate obţine pentru că nu poate demonstra, cu acte, istoricul activităţii.
2. Individul nu beneficiază nici de asigurare de sănătate, de pensie sau de alte asigurări sociale.
3. Deşi în mod real are venituri uşor peste medie, cetăţeanul nu doar că nu contribuie la buget, dar în fapt este chiar asistat social. Cu venituri zero pe hârtie, el primeşte ilegal subvenţie la încălzire, copilul are bursă socială la şcoală etc.
4. Pentru că lucrează la negru, omul nu este protejat de un eventual contract.
Patronul magazinului cumpără legumele la negru şi nu poate să le vândă mai departe decât, evident, fără bon fiscal.
1. Nu plăteşte TVA, impozite către bugetul de stat.
2. Pentru că achiziţionează legumele la negru, nu este protejat de un eventual contract.
3. Îşi plăteşte angajaţii, pe hârtie, cu salariul minim pe economie, iar diferenţa la negru.
4. Cu cifră de afaceri mică şi profit aproape zero (redus doar pe hârtie ca să nu plătească impozit) nu poate accesa un credit ca să-şi dezvolte afacerea.
5. Dă şpagă de fiecare dată când este controlat.
6. Îşi asigură iluzia protecţiei politice cotizând către toate partidele în campaniile electorale.
Angajatul, care nu face decât să respecte ceea ce îi ordonă patronul, are la fel de mult de suferit.
1. Este plătit pe hârtie cu salariu minim pe economie, iar diferenţa o primeşte la negru.
2. Primeşte venitul minim în caz de concediu medical, concediu maternal, şomaj etc.
3. Cotizaţie minimă la fondul de pensii
4. Nicio bancă nu îi aprobă credit ca să îşi cumpere locuinţă, maşină etc.
5. Cu venit minim pe hârtie, devine asistat social primind, deşi în mod real nu s-ar încadra, diverse prestaţii sociale (subvenţie pentru încălzire etc).
6. Nu contribuie la buget cu suma reală pentru impozitul pe venit.
În loc să contribuie la bugetul de stat cu bani care să se transforme în lucrări şi servicii publice, aceşti indivizi ajung chiar să ne paraziteze pe noi, cei care ne plătim în mod corect contribuţiile.
Acestea sunt motivele pentru care sunt întru totul de acord cu recentele acţiuni ANAF. Toleranţă zero, de asta trebuie să dea dovadă inspectorii antifraudă. Orice om sănătos la cap ar trebui să susţină aceste eforturi. Observ însă că în realitate nu evazioniştii, ci inspectorii ANAF sunt criticaţi.
Încetaţi băşcălia! Războiul cu evaziunea fiscală începe chiar şi cu un singur leu, pentru că este un leu pe care îl furaţi din buzunarul meu de onest contribuabil la bugetul statului.
Acest articol a fost publicat și pe blogul de pe adevarul.ro
3 Comentarii
Punctul dumneavoastra de vedere este incomplet. As vrea sa va prezint si jumatatea goala a paharului. Am o franciza , un business complet alb, cu zeci de mii de bonuri fiscale anual. Toti angajatii mei sunt cu taxele platite la zi si nici un client nu iese fara bon fiscal. Totusi, in forma actuala, pentru 50 ron minus la casa ( vezi cazul killer) sau pentru 3 lei plus, anaf-ul te poate inchide. Da, stiu, e o lege stupida, dublata de prevederea conform careia un proces nu suspenda suspendarea activitatii( parearea mea e ca masura e neconstitutionala, dar asta e alta mancare de urzici). O data la 2-3 luni ies minus la casa din cauza restului gresit si zilnic ies 5-7-10 ron plus, din resturile de pret neridicate de clienti. Dumneavoastra credeti in continuare ca businessul meu trebuie inchis pentru 1 leu? Businessul meu are perisabilitati si intr-o luna as intra in faliment, si angajatii in somaj. Aaaa, si inca ceva. Va amintiti rechinii de la garda din anii 2000 obisnuiti " sa traiasca bine"? 3/4 dintre ei sunt acum la anaf, si le este frica sa ia spaga.....dar sunt bonusati pentru amenzi. Si mentalitatea de rechin este aceeasi , la modul "sa traim bine". Daca aveti dubii in ceea ce priveste businessul meu, va invit la mine si poi mai vorbim despre leul pentru care anaf-ul ma poate inchide.
RăspundețiȘtergerePoate ca pierdem toti, insa de cele mai multe ori sunt oameni onesti care ajung sa le fie distrusa munca de o viata prin astfel de decizii. Cica momentan ar fi schimbat regula, se inchid doar pentru sume mai mari de 300 de lei, insa tot se dau amenzi usturatoare pana si pentru cativa bani...
RăspundețiȘtergereNu este nimeni impotriva luptei cu evaziunea fiscala. Anaf-ul sare de fund in sus ca si cum am arunca cu pietre in biserica. Nimic mai fals. Anaf-ul ar trebui sa invete sa faca diferenta intre un contribuabul corect si un evazionist. Ei intra la controale hotarati sa dea amenzi, nu sa reglementeze ceva anume. Si as vrea sa mai spun ceva : stiu firme albe, cu activitate corecta, care au avut controale anaf si de fiecare data au primit amenda ( dupa cum ziceam, banuiala mea e ca inspectorii anaf sunt bonusati la valoarea amenzii). In urma acestor controale, soldate de fiecare data cu amenda, omul se gandea sa faca pe naiba in 4 sa treaca o parte din activitate la negru. Pai? Daca-i corect ia amenda, daca-i incorect ia amenda! Si daca va spun pentru ce a luat omul amenzi, te umfla rasul.....amenzi de genul .....din sute de facturi inregistrate si fiscalizate si cu tva-ul platit, au gasit una nestampilata. Retineti.....factura era inregistrata, cu nir facut, cu marfa inregistrata si chiar vanduta, dar cel care a receptionat-o a omis sa puna stampila. Si daca iei o data 4000, mai vine opc-ul cu 500, mai vine anaf-ul si-ti mai da vreo 2000-3000.....nu-ti pui intrebari de genul :" eu cum fac sa supravietuiesc"? Dar e de mirare? Cine sa faca controale pe bune? Darius Valcov? Ursul asta de la anaf a carui nevasta are o combinatie cu un offshore in cipru? Domnu Zara? Cu e cu leul pentru ateneu? Cazul din cartierul matale o fi adevarat, dar iti spun ca micul comerciant va iesi in prima faza la alb si va descoperi cu stupoare ca astia ii vor da amenzi in continuare......
RăspundețiȘtergere