"Filmele istorice româneşti sunt pline de minciuni!"

A câştigat Mihai Viteazul bătălia de la Călugăreni? Toţi stim că da. A învins Mircea cel Bătrân în bătălia de la Rovine? Fără îndoială - afirmăm cu toţii la unison. Au fost prieteni Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş? Toţi susţinem că da. Au ţinut piept Ţarile Române otomanilor în timp ce occidentalii îşi construiau catedrale? Da - ne spun manualele de istorie.

Nu de aceeaşi părere este şi istoricul Marius Diaconescu. Invitat la emisiunea „Ce este România?” realizată de Ovidiu Nahoi la RFI, Marius Diaconescu a demontat aceste mituri istorice adânc înrădacinate în conştinţa poporului român.



Parcă nu prea seamănă cu ce ai învăţat la şcoală, nu-i aşa? Poţi să citeşti mai jos o parte din afirmaţiile istoricului Marius Diaconescu:

„După 20 de ani de la Revoluţie, suntem încă tributari istoriografiei comuniste naţionaliste. Cea mai bună dovada este încercarea profesorului Lucian Boia de a scoate în evidenţă o parte din istoria reală a României prin cartea Istorie şi mit în conştiinţa română. Se ştie foarte bine modul cum a fost primită această carte inclusiv de membrii Academiei Române. Din păcate, încă predomină în cărţile de istorie o imagine falsă a domnitorilor români pe care copiii şi-o însuşesc,” a declarat profesorul Marius Diaconescu.


„A fi patriot nu înseamnă să fii mincinos. Patriotismul nu se măsoară în minciuni”

„Pentru noi românii bătălia de la Călugăreni este un mare succes. Adevărul este altul. Până la un punct, Mihai Viteazul a provocat pierderi însemnate armatei otomane, dar seara s-a retras de pe câmpul de bătălie în munţi. Turcii au ocupat şi Bucureştiul, dar şi oraşul Târgovişte. Mihai a fost conştient că nu putea singur să faca faţă armatei otamane şi de aceea s-a retras în munţi şi a aşteptat sprijinul lui Sigismund. Cum putem vorbi de o victorie la Călugăreni când stăpânii în ţară erau turcii şi nu Mihai Viteazul? (...)

Un alt exemplu este bătălia de la Rovine. Toată lumea ştie că Mircea cel Bătrân îl învinge pe Baiazid. Învăţăm în şcoală acest lucru, avem şi poezia lui Mihai Eminescu despre bătălie. Nu este nimic adevărat, pentru că după bătălia de la Rovine, Mircea cel Bătrân stă aproape doi ani şi jumătate în Transilvania. Dacă ar fi câştigat bătălia ce căuta în martie 1395 la Braşov şi se închina regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg? De ce de patru ori a încercat armata ungară să îl repună pe tronul Ţării Româneşti pe Mircea cel Bătrân şi nu a reuşit pentru că au venit turcii întotdeauna şi l-au alungat pe Mircea? A fi patriot nu înseamnă să fii mincinos. Patriotismul nu se măsoară în minciuni”, consideră Marius Diaconescu.


Istoria învăţată de la televizor

Românul din ziua de azi învaţă mai multă istorie de la televizor şi din filme decât din cărţile de istorie. În condiţiile în care ai o jumătate de pagină despre Ştefan cel Mare şi Iancu de Hunedoara în cărţile de istorie şi ai două, trei ore de film care se repetă, atunci românul învaţă istoria din filme. În general cam tot ceea ce este film istoric conţine multe mituri şi multe falsuri.

Pe baza acestor filme s-au creat nişte personalităţi, regizori si actori. Mă refer la binecunoscutul Sergiu Nicolaescu. Tot respectul pentru el, dar din păcate el a falsificat multă istorie prezentând eroi cu o imagine falsă. Dar nu numai el. Ca exemplu vă dau filmul Pintea Viteazul. În film ni se spune că românii erau asupriţi de către habsurgi şi luptau împotriva habsurgilor. Fals! Pintea Viteazul era un tâlhar la drumul mare. Tocmai habsurgii au fost cei care i-au sprijinit pe români în conflictul care tocmai începea între ei şi unguri.

Un alt mit bine împământenit este despre prietenia ce îi lega pe Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Această prietenie este prezentată şi în filmele istorice. De altfel, mulţi istorici încearcă să explice de ce a atacat cetatea Chilia şi automat Ţara Românească Ştefan cel Mare, atunci când Vlad Ţepeş era în plin război cu turcii. Mai toţi spun că domnitorul moldovean a vrut să salveze Chilia din mâna turcilor. Nu este adevărat! Chilia era atacată de pe mare de către turci, iar de pe uscat era de Ştefan cel Mare. Era de fapt o conlucrare a celor două armate, moldoveană şi otomană împotriva lui Vlad Ţepeş”, susţine istoricul.

Marius Diaconescu este lector doctor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A publicat numeroase studii şi cărţi, consultând arhive din Austria, Polonia, Ungaria şi Vatican.

Sursa: historia.ro

Trimiteți un comentariu

4 Comentarii

  1. De acord cu tot ce a spus Marius Diaconescu, mai putin cu teza privind asediul Chiliei - ma refer la primul din 1462. pentru inceput este greu de crezut ca otomanii atacau Chilia de pe mare, cand ea este asezata la Dunare, cu vreo 30 - 40 de kilometri inainte de varsarea in Marea Neagra. Sa spunem ca este un amanunt peste care putem sa trecem, dar imi este greu de explicat cum de este uitat, de fapt, ca in Chilia era o garnizoana ce nu era a domnitorului Tarii Romanesti, ci o garnizoana maghiara. Fac trimitere la trocurile pe care domnitorii moldoveni din perioada 1432 - 1457 le faceau ba cu regii maghiari, ba cu cei polonezi pentru a-si asigura o protectie cat mai eficienta impotriva eventualilor dusmani interni.

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut.

    fiind ungur nu vreau sa ma bag prea adanc in treaba asta dar un lucru e sigur - c.catii de habsburgi cum aveau posibilitatea ori interesul au atatat natiile impotriva celuilat din regiunea asta.

    prea multe 'chestii' de asta se stiu despre ei,numai nu se vorbeste despre asta

    RăspundețiȘtergere
  3. capul sus romane fii madru si tu ungure sugi pula la fel si sasii si poloneji si turcii si rusii si italienii si elvetieni si austrieci si nemtii suceti pula din plin i-a ma-i vorbiti de ale voastre

    RăspundețiȘtergere