Jurnalul Naţional a publicat şi cea de-a doua parte a anchetei privind legăturile dubioase dintre Vass Levente, consilierul personal al ministrului Sănătăţii, şi firmele DRG Audit şi Medicode SRL care s-au îmbogăţit pe urma unor contracte de consultanţă încheiate cu zeci de spitale din ţară. Citeşte mai jos situaţia din judeţul Suceava:
Secretele unor contracte de consultanţă care jumulesc spitalele pentru a îmbogăţi mafia din Sănătate
Sistemul este unul închis, iar cei din exterior care pun întrebări sunt purtaţi cu vorba sau, mai grav, sunt minţiţi în faţă. În luna iulie a acestui an am mers la managerul Spitalului Judeţean Suceava, Vasile Râmbu, şi l-am întrebat dacă unitatea medicală pe care o conduce "beneficiază" de un contract de consultanţă cu DRG Audit. S-a întors cu faţa spre noi şi, privindu-ne în ochi, a spus scurt: "Nu, nu avem şi nu văd de ce vă interesează". Am solicitat să ne spună acest lucru oficial şi l-a mandatat pe purtătorul de cuvânt al spitalului, dr Tiberius Brădăţan, să transmită următorul mesaj: "La momentul actual, Spitalul Judeţean Suceava nu a avut, nu are un contract încheiat cu o firmă specializată în DRG care să ofere consultanţă".
Ştiam că minţeau. A urmat apoi o serie de solicitări în baza Legii 544/2001, care au rămas fără răspuns, pe motiv că am fi greşit adresa de email. În a doua etapă de solicitări în baza Legii 544/2001, managementul a început să înţeleagă că eram destul de insistenţi. În plus am început să facem presiuni pe lângă şefii lor din administraţia judeţeană, lăsând să se înţeleagă că povestea nu o să moară aşa uşor.
La mijlocul lunii august am primit primul răspuns oficial din partea Spitalului Judeţean Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, în urma căruia era explicat contractul cu DRG Audit SA.
"În urma acestui contract s-a obţinut o creştere a ICM-ului pentru foile de observaţie auditate astfel:
● pentru luna aprilie s-a înregistrat o creştere de la 1,0210 la 1,7719, reprezentând 159.690 de lei.
● pentru luna mai s-a înregistrat o creştere de la 0,8642 la 1,5424 reprezentând 112.868 de lei".
Altfel spus, pentru luna aprilie, ICM-ul a crescut miraculos cu 70%, iar pentru luna mai încă aproape 60%, deşi la momentul când ne-au fost transmis oficial aceste informaţii – 14 august 2011 – Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar (SNSPMS) nu calculase pentru acest spital valoarea oficială a ICM-ului. Procentul şi cifra care ne-au fost transmise erau aprecieri ale firmei de la Târgu-Mureş. Acest lucru ne-a fost divulgat de şefa de la serviciul de statistică, Adriana Ostafi.
De ce s-a înregistrat o creştere atât de mare pentru aprilie? Ei bine, se aflase în aprilie 2011, informaţia că viitorul contract cadru cu Casa va avea în calcul doar ICM-ul de pe lunile ianuarie 2011 până în aprilie 2011, deoarece la nivel naţional valoarea a fost ceva mai scăzută, iar ministerul era pus pe economie. Informaţia o deţineau cei de la Târgu-Mureş, care aveau "surse" în minister. Cu alte cuvinte nu s-a ţinut cont de valorile ICM de pe parcursul lui 2010, perioadă când mai multe spitale din ţară au "pompat artificial" valorile acestuia. Când au aflat informaţia, majoritatea spitalelor s-au grăbit să semneze contractele şi îşi cresc ICM-ul, reuşind astfel să tempereze valorile scăzute din primele trei luni ale anului.
Pentru a primi mai multe răspunsuri am mers direct la sursă şi am interpelat pe directorul medical al Spitalului Judeţean Suceava, dr Doina Ganea Motan. S-a arătat vizibil iritată de faptul că am venit cu întrebări suplimentare, mai ales pentru că ne răspunsese la solicitarea pe 544. Pe holuri, printre uşi, până când am convins-o să vorbească cu noi, ne-a spus că la insistenţele ei personale s-a făcut acest contract, absolut necesar. Ne-a spus apoi că Băsescu a avut dreptate că suntem nişte pitbuli şi că "ce prostie, atâtea sunt în ţara asta, pe voi vă interesează ICM-ul. Nici nu ştiţi ce-i aia!".
La o creştere miraculoasă de 70% a ICM-ului într-o singură lună trebuie să recunoaştem cu toţii că ceva nu este în regulă. Ne-am întrebat dacă nu cumva medicii sunt incapabili să codifice aşa cum trebuie. "Recunosc că este greu pentru partea medicală să încerce tot felul de algoritme pentru gruparea diagnosticelor secundare alături de diagnosticul principal şi să vadă mai bine care grupare îşi acoperă mai bine costurile şi atunci s-a solicitat un contract cu o fimă de consultanţă. Şi într-adevăr s-a obţinut o îmbunătăţire a ICM-ului pe care recunosc eu personal nu am calculat-o încă", a declarat dr Doina Ganea Motan. Am întrebat-o atunci de exemplul care ni l-a trimis referitor la creşterea de 70% a ICM-ului pentru luna aprilie. Cum s-a ajuns la acest lucru? Au fost modificate foile pacienţilor? "Da, s-au dat exemple pe foile care s-au pretat, pentru că nu toate cazurile se vor preta la modificări, depinde de ce diagnostice secundare comorbidităţi are cazul respectiv", a declarat directorul medical. "Dar numai acolo unde lucrurile au permis intervenţia din punctul de vedere al acestei firme de audit pentru o grupare acoperitoare", a continuat dr Ganea Motan.
Am vrut să aflăm dacă banii pe care îi obţine spitalul în urma auditului DRG vor fi încasaţi în 2011 sau de abia în 2012, iar răspunsul doamnei director medical a devenit foarte evaziv. "Casa, îi decontează Casa. Ei vor fi luaţi în calcul prin valoarea ICM-ului la finanţarea… ulterioară, adică la…valoarea ICM-ului de acum este bază de calcul pentru contractul viitor. Cu cât ICM-ul va fi mai mare, cu atât finanţarea va fi mai bună".
Am auzit ceva, nu-i problema mea
Am rămas frapaţi de seninătatea cu care ni se explică faptul că fără aceste contracte s-ar deschide porţile iadului şi s-ar deconta haotic. Însă dacă tot e un serviciu pe bani, să vedem ce se întâmplă cu aceşti bani. Ei bine, aceste întrebări nesimţite au cam deranjat, iar subiectul nostru a mai refuzat să vorbească.
Nu puteam pleca însă fără să o întrebăm pe doamna director dacă cei 10%, comisionul din contract, urma să fie plătit anul acesta sau anul viitor. "Asta vorbiţi cu domnul Timoficiuc. Chiar nu ştiu, nu ştiu. Am auzit ceva, dar nu-i problema mea…", a replicat dânsa, refuzând să mai stea de vorbă cu noi.
Dintr-o dată contractul de consultanţă pe care doamna director medical l-a promovat în spital era o necunoscută pentru ea. Am încercat şi la domnul Timoficiuc de la achiziţii, însă nici el nu a ştiut să ne explice ce-i cu procentul de 10%, dacă aduce bani anul acesta sau când şi ne-a pasat la şefa de la statistică, Adriana Ostafi. Aceasta din urmă cu sinceritate ne-a explicat că interesul spitalului este să facă cât mai mulţi bani, indiferent cum, ca şi după ce Casa va mai tăia din fonduri să rămână suficient de mulţi. Nu am fost suficient de expliciţi?
10% din nu ştiu ce Revenind la misteriosul 10%, dar nu mai multe de 11.000. Într-o discuţie cu Sorin Filip, un expert contabil din Suceava, acesta mi-a atras atenţia că, "potrivit contractului ce mi s-a pus la dispoziţie, nu este stipulat care este baza de pornire a celor 10%. Adică de unde ştim care este plusul adus de firma de la Târgu-Mureş sau doar trebuie ca aceştia să fie crezuţi pe cuvânt".
Asta deoarece spitalul nici măcar nu-şi evaluează propriul ICM şi merge pe încredere cu ce-i transmit cei de la firma de consultanţă. Am încercat să aflăm mai precis care este traseul fişelor pacienţilor, pentru a înţelege mai bine sistemul. Adriana Ostafi, şefa serviciului de Statistică din cadrul Spitalului Judeţean Suceava, ne-a spus că toate datele se colectează din spital şi se trimit la Târgu-Mureş.
Odată trimise, auditorul introduce datele într-un program şi scoate calculul-minune.
După două luni ne-au căutat pentru lămuriri
Încercările de a contacta conducerea Spitalului Judeţean au eşuat. "Stimulat" de şefii lui de la Judeţ managerul ne-a primit, în fine, cu zâmbetul pe buze.
"Nu este în regulă sistemul. Dacă el se schimbă de la lună la lună din 5 în 6 luni, înseamnă că este perfectibil. (…) Pe mine mă interesează să sugă de la noi cât mai puţin şi să avem cât mai mult folos cu ce fac ei aici", a declarat managerul Vasile Râmbu.
Nu am putut să nu-l întrebăm de ce ne-a minţit iniţial cu privire la existenţa contractului, iar răspunsul a fost în doi peri. "De ce mi-aţi spus că nu aveţi contract? Da nu ştiu dacă îl aveam! Aveaţi! În iulie am venit şi îl aveaţi pe acel din aprilie. Stiţi care e situaţia… aţi întrebat pur şi simplu. Zic domnule, poate întreabă aşa, poate e o chestie trecătoare. Măi n-avem şi mă lasă în pace. N-am ce ascunde, că doar astea nu-s de pus sub preş", a mărturisit Râmbu.
Am cerut în final şi opinia sa personală asupra moralităţii acestor firme de consultanţă de la Târgu-Mureş. Râmbu s-a arătat surprins că în spatele acestor firme ar putea să se ascundă consilierul personal al ministrului sănătăţii. "Dvs. vi se pare normal consilierul ministrului să aibă o firmă care să facă aşa ceva? El e acolo? Sunt mai mulţi şi de-ar face numai asta. Vi se pare ok? El e retras din firmă, oficial e retras din firmă. Eu nu m-aş retrage dintr-o afacere profitabilă… eu v-aş spune o chestie dacă-i acela… nu-l ştiam după nume. Era un drum de acesta de accesat şi i-o fost foarte bine", a spus Vasile Râmbu.
Comision mai mare la Câmpulung Moldovenesc, însă nu spunem la nimeni…
Aceeaşi firmă, DRG Audit, acţionează şi la C-lung Moldovenesc. Fiind vorba despre o unitate medicală mai săracă, comisionul firmei este de 12% din veniturile aduse în plus. Am încercat să aflăm mai multe date şi am cerut contractul, însă ni s-a spus în faţă că nu vor să aibă controale de la Casa de Sănătate şi că nu-i interesează de solicitările la 544, pentru că nu vor "să fie luaţi de la 11 metri!".
"Avem contract cu DRG Audit de la Târgu-Mureş. … nu pot să dau, pentru că ţi-am spus că am avut control de la Casa de Asigurări şi ăştia ne-o frecat de ne-o sărit capacele şi nu mai vreau să apar în presă cu chestia asta. Trei săptămâni au stat pe capul nostru! Puteţi să-mi spuneţi măcar informal suma lunară? Suma lunară este 12% din ce ne ajută în plus faţă de cum codificăm noi. Noi facem o codificare pe care o trimitem la Târgu-Mureş şi ei ne spun, domnule, se poate codifica aici aşa şi aici aşa, ca să crească ICM-ul. Din ce fac ei, suma pe care o luăm de la Casa de Asigurări, 12% le dăm lor din plusul acela", ne-a declarat dr Eugen Ciosnar neoficial. Şi aici se plăteşte un comision pentru o sumă pe care spitalul o va vedea în teorie de abia la anul. "Noi le dăm banii lunar. Deci practic le daţi anul acesta pentru suma pe care o să o primţi la anul… Sigur! Cam asta e dragul meu, complication…(râde!)"
Alte metode de creştere a ICM-ului?
În special la firma soră, Medicode, mai există o practică ce nu prea miroase a legalitate. Anumite fişe medicale ar fi îmbogăţite artificial cu diagnostice secundare care ar aduce astfel un plus la ICM. Incredibil este faptul că totul vine prin recomandare, şi în fapt doar medicii îşi asumă riscurile. Nimeni nu recunoaşte aceste lucruri, însă cu ajutorul unor înregistrări făcute cu "camera ascunsă" am reuşit să aflăm lucruri incredibile. Un medic într-o funcţie de conducere al unui spital din judeţ mărturiseşte cum să facă "mânării" pentru creşterea ICM-ului. "Eu când i-am spus în sală, aici la acesta (n.a. – reprezentantului Medicode)… băi nene, îmi scrii tu senilitate, dar dacă el mă dă în judecată pentru că l-am făcut senil? Şi pe urmă Casa ştii ce-o făcut? Când o văzut Casa că o apărut cutare şi cutare… «iii!!!», înapoi… eu nu ţi le plătesc astea. Adică recomandările lui, băi, nu mă înregistrezi…, erau de tot rahatul, recomandări, căcat… (…) Eu nici măcar analize nu luasem la om, dar el îmi recomanda să trec şi anemie." Cu alte cuvinte, se ajunge chiar şi la falsificarea unor fişe medicale pentru atingerea unui target. Şi mai incredibil este faptul că Casa de Sănătate nici măcar nu se simte prejudiciată.
Casa de Sănătate nu vede, nu ştie nimic… oficial
Dacă neoficial am întâlnit câţiva angajaţi ai CAS-ului care ne-au spus printre dinţi că nu vom putea dovedi niciodată bănuielile noastre, la modul oficial, tăcere. Conducerea Casei din Suceava părea să nu aibă habar despre o firmă de consultanţă ce oferă servicii spitalelor. După circa 20 de minute de discuţii cu directoarea adjunctă de la CAS Suceava, Anda Sălăgean, angajaţii din subordinea ei au început să-şi aducă aminte de anumite controale efectuate în urma cărora au găsit fişe medicale completate incorect, chiar cu servicii medicale care nu fuseseră efectuate. Însă nu ni s-a dat nici un răspuns exact oficial, pe motiv că dl director este în concediu. Era momentul în care la C-lung Moldovenesc se făceau controale la Spitalul Municipal, iar CAS Suceava a contribuit la scăderea ICM-ului unităţii medicale respective. Totuşi, bine intenţionată, Anda Sălăgean ne-a confirmat fără să divulge unde au fost descoperite, faptul că infecţia urinară este doar unul dintre diagnosticele secundare folosite pentru a umfla artfifical ICM-ul fişelor medicale.
Suspiciunile că fişele sunt modificate ne-au fost întărite după puţin timp, când ne-am întâlnit cu Cristi Bleorţu, directorul CAS Suceava. Încă din începutul discuţiei acesta ne-a spus că nu crede că se poate fura sistemul, subliniind faptul că au loc suficiente controale la spitale, care să poată opri un astfel de fenomen. Chiar şi aşa totuşi în urma sondajelor făcut de CAS Suceava, au fost descoperite o mulţime de nereguli care confirmau oarecum spusele medicului cu privire la diagnosticele din burtă.
"Au fost găsite la unele spitale neconcordanţe, măsura luată de noi fiind aceea de a retransmite respectivele foi de observaţie codificate corect. Adică fără unele diagnostice care, din punctul nostru de vedere, nu erau susţinute de examenele clinice. De exemplu, treci o afecţiune, pentru care nu există nici un examen care să confirme sau să infirme această afecţiune. Erau preluate fie din istoricul afecţiunilor pe care îl declara pacientul respectiv, fie din simptomatologia prezentată de aceşti bolnavi, dar nu aveau susţinere în foaia de observaţie", a declarat Cristi Bleorţu.
Poporul se îmbolnăveşte în ritm alert!
Potrivit unor date statistice obţinute oficial de la Direcţia de Sănătate Publică, privind morbiditatea la cabinetele de medicină de familie, am putut sesiza anumite creşteri ale numărului pacienţilor diagnosticaţi cu afecţiuni ale aparatului urinar sau anemii. De exemplu, la rubrica alte afecţiuni ale aparatului urinar, s-au înregistrat, în 2010, 7.348 de cazuri, faţă de 4.986 în 2009. De asemenea s-au înregistrat creşteri ale numărului de pacienţi cu anemie din cauza carenţei de fier, de la 1.713, în 2008, la 5.829 de cazuri, în 2011, cele mai mari creşteri fiind la pacienţii cu vârsta între 15 şi 64 de ani.
Putem presupune doar că aceşti bolnavi au trecut după cum e obişnuinţa românului, mai întâi pe la spitale.
0 Comentarii