August Treboniu Laurian, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, istoric, filolog, membru fondator al Academiei Române, este şi autorul volumului Istoria Românilor, a treia ediţie a lucrării fiind tipărită în 1867 la Tipografia Naţională.
Într-o perioadă în care abia trecusem la grafia cu caractere latine, August Treboniu Laurian (pe numele real Augustin Trifan) este unul dintre cei care încercau să purifice limba de toate elementele nelatine. Asta face totuşi ca textul să fie foarte greu de citit şi să semene doar vag cu limba româna vorbită în epocă.
Am zis că este totuşi interesant să ştim cum era văzut acest spaţiu de cărturarii de acum 150 de ani. Acestea sunt paginile dedicate descrierii Bucovinei din lucrarea lui August Treboniu Laurian:
Ca bonus, am adăugat şi paginile în care se vorbeşte de anexarea Bucovinei şi asasinarea lui Grigore Ghica al III-lea.
Am adăugat transcrierea textului, în caz că aşa poate fi lecturat mai uşor
Bucovina se înărginesce la appusii cu Trasilvania şi cu Marmorosulu, de cari se desparte prin Carpaţî; la mediă-nopte cu Galliţia, de care se desparte prin ramulu Carpaţilorii ce se întinde de la verticele Corbului spre resăritu de a dreptulu la Dunastru, apoi prin fluviulu Dunastru, pîno la gura perrîului Onutului, la resăritu cu Bassarabia şi Moldavia pîno la Suciava; la inediădi cu Moldavia de la Suciava pîno la muntele Roşiti.
Aria Bucovinei între marginile ei celle vechie, se întinde preste 250 milliarie geograiice pătrate, safl preste 965,000 fâlci de pământii *).
Rîurile celle mai însemnate alle Bucovinei sunt:
Dunastrulu, (în vechime Tyras acumfl şi Nistru), care surge din pollele despre mediă-nopte alle Carpaţilorii în Galliţia, spallă Bucovina într'o mică distanţiă, curge spre resăritu pîno la cotulu Callosu, apoi se int6rce spre mediă-di, şi se versă în marea negră, după ce a formata la gura sa unu lacă forte mare.
Prutulu care surge din pollele Carpaţilorii, împreună cu fiiulu seu Ceremuşiulu, care mărginesce Bucovina de astădi.
Seretulu, Sucida (Suciava), Mondava (Moldava) şi Rapida (Bisterţia) cari surgu tote în ţinutulu Bucovinei diu pollele Carpaţilorii şi apoi percurgii Moldavia.
Bucovina are forte multe lacuri în regiunea Prutului în partea despre mediă-nopte a acestui rîii.
*) Inse acumu se îrtinde numai preste 1,63 milliarie pătrate, căci partea de cotră m^iă-nopte spre appusfl se numeră la Galliţia.
Pămentulu Bucovinei este mai totii muntosii. Carpaţiî se întindă în diverse ramuri, între regiunile rîurilorii şi o prefacu într'o ţerră forte romantică,
Celle mai însemnate înălţimi alle Carpaţilorfi sunt : Şessulu, Petruţia, Runculu, Petrosulu, Verticele Cerbuui şi Cioranulu. Ramulu cellu mai însemnatii e acella care purcede de la verticele Şessului şi desparte regiunea Prutului, de a Seretului.
Mai puţinii înaltii e ramulu Prutului, care purcede de la verticele Cerbului şi departe regiunea Dunastrulni de a Prutului formândfi cu modulu acesta marginea cea naturale a ţSrrei n6stre.
Munţii sunt aceoperiţi de păduri întinse şi producii fdrte buni ceri, bucate încă se facu destulle in Bucovina ; cultura cai lorii, a viteloru şi a albineloru e fdrte înfloritoriă. Pămentulu coprinde în sene sare, ferrii, aramă, plumbii, şi grânuţie de aurii şi de argintii.
Locuitorii Bucovinei sunt Români cea mai mare parte apoi Rusniaci, Germani, Armeni, Unguri şi Judani. Toţi împreună facii la 500,000 de sufflete, dintre acestia mai bine de giumetate sunt Româm.
Românii şi Rusniaciî sunt crestini de ritulu resăritanu; Germanii şi Ungurii sunt catolici; Armenii şi au ritulu lorii; Judanii urme'diă înveţiătura lui Moise.
Bucovina a fostu mai înainte o parte a Moldaviei, la annulu 1777 a trecutii la Austria, şi la annulu 1849 s'a înălţiatfl la demnitatea de ducatfi, şi se guvernă de unii preşedinte care'şî are reşedinţia sa ia Cernăuţi.
Bucovina proprie se împarte în cercuri.
Locurile principali sunt :
Cernăuţii, longă Prutfl, cu 12,000 locuitori, capitalea Bucovinei, reşedinţia guvernământului, a tribunariulul preşidjale, şi a unui episcopii românescu de ritulii resăritanfi, care şcdta mai îniante la Rădăuţi, şi după unirea Bucovinei cu Austria se strămută la Cernăuţi; are unu seminariu teologicii şi unii gimnasiu, şi face unii commerciu însemnatii.
Seretulu, longă rîulu. Seretului la marginea Moldaviei, cu 5,000 locuitori, oppidâ vechiu, reşedinţia principelui Lascu şi metropolia Moldaviei pre la aunulii 1370; acumu e scaunulu unui judeţiu de cercii.
Rădăuţii, nu departe de rîulu Suciava, oppidfl vechiu cu 6000 locuitori, cu o episcopiă fundată de Alessandru cellu bunii, pre la annulii 1402, care după unirea Bucovinei cu Austria, s'a strămutatu la Cernăuţi, acumu. e reşedinţia administraturei şi a tribunariului cercului Rădăuţilorfi.
Suciava, longă rîulu Suciava, aprope de marginea Moldaviei, cu 6000 locuitori, cetate vechiă, fundată încă de Daci (Sucidava), înflori pe timpulu Romaniloru.; de la Alessandru cellu bunii pîno la Alessandru Lepuşnianu a fostii metropolia Moldaviei, şi una dintre cetăţile celle mai însemnate în porţile Daciei resăritane; avea atunci preste 40 de biserici, şi la 16.000 case, eră întărită cu muri şi cu fossate Impregiurulu ei se vedfi ^i acumii ruine vechie, între cari se cunnoscu alle palatiului principilorâ Moldavi. Intre celle ce mai stau, merită însemnare: biserica sântului Joanne cellu noii, fundată de Alessandru cellu bunu cu remăşiţele sântului. Acumii Suciava e reşedinţia administraturei şi a tribunariului ţinutului.
Câmpu-lungu* oppidu micii 1ongă Mondava, reşedinţia administraturei şi a tribunariului ţinutului.
Visniţia, oppidu micu longă Ceremuşiu, reşedinţia administraturei şi a tribunariului.
Afară de aceste oppide in Bucovina proprie, mai sunt dincollo de Ceremuşiu, în aşiâ numita Pocuţiăcare a fostii lungii timpii locii de dispută între principii Moldaviei şi regii Poloniei, următoriele:
Cotea, longă Ceremuşiu, de la Visniţia preste apă, reşedinţia administraturei şi a tribunariului.
Senatinulu, longă Prutu, scaunulu unui judeţiu cerculariu.
Colomeia, longă Prutu, cu 6000 locuitori, reşedinţia administraturei şi a tribunariului.
Deiatinulu, longă Prutu, scaunulu unui judeţiu cerculariu.
Orodenca, nu departe de cotulu estremu allu Dunastrului, suptii deallulu Prutului, reşedinţia administraturei şi a tribunariului ţinutului.
Oppertinulu, spre resăritu de la Orodenca, suptii deallulu Prutului, scaunulu unu judeţiu cerculariu.
Tote acestea se află în Pocuţia, şi facii acumu parte a Galliţiei.
Callile principali alle Bucovinei sunt:
1) Callea mărginariă, care trece de la Bisterţia Trasilvaniei preste munţii Carpaţi în vallea cea romantică a Dorneî ce se versă în Rapida, la vetra Dorneî trece preste deallulu Teodorescu în vallea Mondavei, merge prin Câmpu-lungu la Gura-Umora, la capulu Codrului, so unesce cu calica Moldaviei ce vine de la Cornulu Lunceî, trece la Suciava, de aci la Seretu, şi în iine la Cernăuţi, unde se unesce cu callea Prutului ce vine de la Marmoriţiă.
2) Callea Prutului, care merge de la Cernăuţi pre Prutu in susu prin Senatinu, Colomeia, Delatinu, Jabloniţia, şi trece preste Carpaţi în vallea Crişiului.
3) Callea mediană merge de la Gura-Umora de al dreptulii spre mediă-nopte prin midîloculu Bucovinei, şi se unesce cu callea Prutului din susii de Cernăuţi.
Câlli laterali sunt: Callea de la Luciani la Diavescicii preste Dunastru, callea de la Senatinu la Oppertinu, care trece preste deallulu Prutului şi duce la Lembergu în Galliţia.
Callea cea mică care duce de la Vatra Dornei pre Rapida în susu, şi trece preste Carpaţi în Marmoroşfl, pre care a venitii Bogdanii ducele Româniloru din Marmoroşii la annulii 1360.
Într-o perioadă în care abia trecusem la grafia cu caractere latine, August Treboniu Laurian (pe numele real Augustin Trifan) este unul dintre cei care încercau să purifice limba de toate elementele nelatine. Asta face totuşi ca textul să fie foarte greu de citit şi să semene doar vag cu limba româna vorbită în epocă.
Am zis că este totuşi interesant să ştim cum era văzut acest spaţiu de cărturarii de acum 150 de ani. Acestea sunt paginile dedicate descrierii Bucovinei din lucrarea lui August Treboniu Laurian:
Ca bonus, am adăugat şi paginile în care se vorbeşte de anexarea Bucovinei şi asasinarea lui Grigore Ghica al III-lea.
Am adăugat transcrierea textului, în caz că aşa poate fi lecturat mai uşor
BUCOVINA
Bucovina se înărginesce la appusii cu Trasilvania şi cu Marmorosulu, de cari se desparte prin Carpaţî; la mediă-nopte cu Galliţia, de care se desparte prin ramulu Carpaţilorii ce se întinde de la verticele Corbului spre resăritu de a dreptulu la Dunastru, apoi prin fluviulu Dunastru, pîno la gura perrîului Onutului, la resăritu cu Bassarabia şi Moldavia pîno la Suciava; la inediădi cu Moldavia de la Suciava pîno la muntele Roşiti.
Aria Bucovinei între marginile ei celle vechie, se întinde preste 250 milliarie geograiice pătrate, safl preste 965,000 fâlci de pământii *).
Rîurile celle mai însemnate alle Bucovinei sunt:
Dunastrulu, (în vechime Tyras acumfl şi Nistru), care surge din pollele despre mediă-nopte alle Carpaţilorii în Galliţia, spallă Bucovina într'o mică distanţiă, curge spre resăritu pîno la cotulu Callosu, apoi se int6rce spre mediă-di, şi se versă în marea negră, după ce a formata la gura sa unu lacă forte mare.
Prutulu care surge din pollele Carpaţilorii, împreună cu fiiulu seu Ceremuşiulu, care mărginesce Bucovina de astădi.
Seretulu, Sucida (Suciava), Mondava (Moldava) şi Rapida (Bisterţia) cari surgu tote în ţinutulu Bucovinei diu pollele Carpaţilorii şi apoi percurgii Moldavia.
Bucovina are forte multe lacuri în regiunea Prutului în partea despre mediă-nopte a acestui rîii.
*) Inse acumu se îrtinde numai preste 1,63 milliarie pătrate, căci partea de cotră m^iă-nopte spre appusfl se numeră la Galliţia.
Pămentulu Bucovinei este mai totii muntosii. Carpaţiî se întindă în diverse ramuri, între regiunile rîurilorii şi o prefacu într'o ţerră forte romantică,
Celle mai însemnate înălţimi alle Carpaţilorfi sunt : Şessulu, Petruţia, Runculu, Petrosulu, Verticele Cerbuui şi Cioranulu. Ramulu cellu mai însemnatii e acella care purcede de la verticele Şessului şi desparte regiunea Prutului, de a Seretului.
Mai puţinii înaltii e ramulu Prutului, care purcede de la verticele Cerbului şi departe regiunea Dunastrulni de a Prutului formândfi cu modulu acesta marginea cea naturale a ţSrrei n6stre.
Munţii sunt aceoperiţi de păduri întinse şi producii fdrte buni ceri, bucate încă se facu destulle in Bucovina ; cultura cai lorii, a viteloru şi a albineloru e fdrte înfloritoriă. Pămentulu coprinde în sene sare, ferrii, aramă, plumbii, şi grânuţie de aurii şi de argintii.
Locuitorii Bucovinei sunt Români cea mai mare parte apoi Rusniaci, Germani, Armeni, Unguri şi Judani. Toţi împreună facii la 500,000 de sufflete, dintre acestia mai bine de giumetate sunt Româm.
Românii şi Rusniaciî sunt crestini de ritulu resăritanu; Germanii şi Ungurii sunt catolici; Armenii şi au ritulu lorii; Judanii urme'diă înveţiătura lui Moise.
Bucovina a fostu mai înainte o parte a Moldaviei, la annulu 1777 a trecutii la Austria, şi la annulu 1849 s'a înălţiatfl la demnitatea de ducatfi, şi se guvernă de unii preşedinte care'şî are reşedinţia sa ia Cernăuţi.
Bucovina proprie se împarte în cercuri.
Locurile principali sunt :
Cernăuţii, longă Prutfl, cu 12,000 locuitori, capitalea Bucovinei, reşedinţia guvernământului, a tribunariulul preşidjale, şi a unui episcopii românescu de ritulii resăritanfi, care şcdta mai îniante la Rădăuţi, şi după unirea Bucovinei cu Austria se strămută la Cernăuţi; are unu seminariu teologicii şi unii gimnasiu, şi face unii commerciu însemnatii.
Seretulu, longă rîulu. Seretului la marginea Moldaviei, cu 5,000 locuitori, oppidâ vechiu, reşedinţia principelui Lascu şi metropolia Moldaviei pre la aunulii 1370; acumu e scaunulu unui judeţiu de cercii.
Rădăuţii, nu departe de rîulu Suciava, oppidfl vechiu cu 6000 locuitori, cu o episcopiă fundată de Alessandru cellu bunii, pre la annulii 1402, care după unirea Bucovinei cu Austria, s'a strămutatu la Cernăuţi, acumu. e reşedinţia administraturei şi a tribunariului cercului Rădăuţilorfi.
Suciava, longă rîulu Suciava, aprope de marginea Moldaviei, cu 6000 locuitori, cetate vechiă, fundată încă de Daci (Sucidava), înflori pe timpulu Romaniloru.; de la Alessandru cellu bunii pîno la Alessandru Lepuşnianu a fostii metropolia Moldaviei, şi una dintre cetăţile celle mai însemnate în porţile Daciei resăritane; avea atunci preste 40 de biserici, şi la 16.000 case, eră întărită cu muri şi cu fossate Impregiurulu ei se vedfi ^i acumii ruine vechie, între cari se cunnoscu alle palatiului principilorâ Moldavi. Intre celle ce mai stau, merită însemnare: biserica sântului Joanne cellu noii, fundată de Alessandru cellu bunu cu remăşiţele sântului. Acumii Suciava e reşedinţia administraturei şi a tribunariului ţinutului.
Câmpu-lungu* oppidu micii 1ongă Mondava, reşedinţia administraturei şi a tribunariului ţinutului.
Visniţia, oppidu micu longă Ceremuşiu, reşedinţia administraturei şi a tribunariului.
Afară de aceste oppide in Bucovina proprie, mai sunt dincollo de Ceremuşiu, în aşiâ numita Pocuţiăcare a fostii lungii timpii locii de dispută între principii Moldaviei şi regii Poloniei, următoriele:
Cotea, longă Ceremuşiu, de la Visniţia preste apă, reşedinţia administraturei şi a tribunariului.
Senatinulu, longă Prutu, scaunulu unui judeţiu cerculariu.
Colomeia, longă Prutu, cu 6000 locuitori, reşedinţia administraturei şi a tribunariului.
Deiatinulu, longă Prutu, scaunulu unui judeţiu cerculariu.
Orodenca, nu departe de cotulu estremu allu Dunastrului, suptii deallulu Prutului, reşedinţia administraturei şi a tribunariului ţinutului.
Oppertinulu, spre resăritu de la Orodenca, suptii deallulu Prutului, scaunulu unu judeţiu cerculariu.
Tote acestea se află în Pocuţia, şi facii acumu parte a Galliţiei.
Callile principali alle Bucovinei sunt:
1) Callea mărginariă, care trece de la Bisterţia Trasilvaniei preste munţii Carpaţi în vallea cea romantică a Dorneî ce se versă în Rapida, la vetra Dorneî trece preste deallulu Teodorescu în vallea Mondavei, merge prin Câmpu-lungu la Gura-Umora, la capulu Codrului, so unesce cu calica Moldaviei ce vine de la Cornulu Lunceî, trece la Suciava, de aci la Seretu, şi în iine la Cernăuţi, unde se unesce cu callea Prutului ce vine de la Marmoriţiă.
2) Callea Prutului, care merge de la Cernăuţi pre Prutu in susu prin Senatinu, Colomeia, Delatinu, Jabloniţia, şi trece preste Carpaţi în vallea Crişiului.
3) Callea mediană merge de la Gura-Umora de al dreptulii spre mediă-nopte prin midîloculu Bucovinei, şi se unesce cu callea Prutului din susii de Cernăuţi.
Câlli laterali sunt: Callea de la Luciani la Diavescicii preste Dunastru, callea de la Senatinu la Oppertinu, care trece preste deallulu Prutului şi duce la Lembergu în Galliţia.
Callea cea mică care duce de la Vatra Dornei pre Rapida în susu, şi trece preste Carpaţi în Marmoroşfl, pre care a venitii Bogdanii ducele Româniloru din Marmoroşii la annulii 1360.
Alessandrii Ipsilante şi Gregoriu Ghica
După aceste întemplări grelle, Românii rădimaţi pre drepturile recăstigote se adunară la Bucuresci spre a şî allege domnii. Aci se născură doue partite dintre cari una voia pre Manuele Rosettii, eră cealaltă pre Ştefanii Prescovann de la Craiova. Neputendu-se uni între sene se dusseră la marescalculu Romanţiovu spre a lă consultă despre allegerea dintre acesti doi candidaţi. Romanţiovii le dede respuusu, se se adressedie la portă, suserana lorii. Intre acestea porta, fâră de a întrebă principatele, destina pre dragomanulu Aiessandru Ipsilante pentru România, şi pre Gregoriu Ghisa (care iiindâ prinsii de Rusşi şi dussu la Petersburgu, se întorsesse în Moldavia^ şi petrecea acollo ca privatii) pentru Moldavia, 28 Septembre a. R. 2527 (Clir. 1774). Amendoi acest! domni guvernară ţerrile cu multă înţellepţiuue, îniiinţară scole, redicară fabrice şi biserice, şi făcură reforme bune pentru administrarea dreptăţii.
In annulu acesta Austria puse în loculu lui Auorsberg pre Samuele baron de Bruckenthal preşedinte guvernului în Trasilvania.— In luna lui Octombre Rusşii eră încă în Moldavia, Austria trămise cu voia acestora miliţiă în Bucovina suptii pretestu de a apperâ Gallicia de partea espusă incurseloru Tătarilorfi, şi occupâ acellu ţinutii allu Moldaviei, apoi deschise negoţiaţiuni diplomatice cu porta, cerendu a i se cede Bucovina, ca unu ţinutu necessariu pentru apperarea provincielorii selle. Porta foră de a întreba ţerra, vându Austriei Bucovina în 25 Februariii a. R; 2530 (Chr. 1777); în 2 Juniu se scâmbară documentele pentru asşediarea marginilorfi între Austria şi Turcia. Gregoriu Ghica protesta în • contra acestui actu violătoriu de integritatea principatului, şi se oppuse essecuţiunei lui. Din acestă causă pdrta supperată pre dinsulu decretă sc6terea lui Gregoriu în luna lui Octombre, şi trămise pre unu cliihaia la Jasşi ca se 10 ducă sau viii safl mortii la ConstantinopoliCându adj unse Turculii la Jasşi se prefăcu morbosu şi învitâ pe Ghica se vină pînS la dinsulu. Ghica nesuspectându unii periclu aşia de mare. se dusse; janiciarii puseră mânile pre dinsulu şi Iii ucciseră. Capulu lui se trămise la Constantinopoli spre a convinge pre rirannu despre lasşitatea commissă. £ră in loculu lui se numi domnii dragomanulu Constantinii Murusu.
0 Comentarii