Două firme nemțești de consultanță, angajate de Ministerul Mediului pentru a studia amplasamentele propuse pentru depozitele de deșeuri din județul Suceava, au demonstrat printr-un studiu complex că Pasul Mestecăniș nu este o zonă potrivită pentru o groapă de gunoi. Motivele principale: distrugerea peisajului, afectarea turismului, poluarea zonei și a pânzei freatice. Documentul a fost ignorat complet de Consiliul Județean Suceava, condus la acea vreme de Gheorghe Flutur.
La 16 decembrie 2010, Consiliul Județean Suceava adoptă Hotărârea nr. 179 privind aprobarea Studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico economici pentru Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Suceava”. Hotărârea este semnată de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, și secretarul județului, Dumitru Pașniciuc.
Studiul de fezabilitate aprobat prin hotărârea CJ a fost întocmit de un consorțiu format din companiile nemțești C&E Consulting and Engineering GmbH și Louis Berger SAS Poyry Environement GmbH. Studiul de fezabilitate a fost realizat în cadrul unui contract mai amplu, finanțat din fonduri europene, intitulat „Asistență tehnică pentru pregătirea a 5 proiecte în sectorul de mediu. EuropeAid/123052/D/SER/RO”. Contractul viza documentația pentru construirea unor depozite de deșeuri în județele Suceava, Botoșani, Vaslui, Olt și Călărași.
Anexa 6.1 din document, intitulată „Raport al studiului geotehnic și evaluarea amplasamentelor pentru locații posibile pentru depozite în județul Suceava”, aduce dezvăluiri importante despre informațiile la care conducerea CJ Suceava a avut acces în anul 2010, la momentul în care a fost aprobat amplasamentul unde între timp s-a construit groapa de gunoi de pe Mestecăniș, cea mai mare aberație construită cu fonduri europene în România.
În document, firma care a întocmit studiul se pronunță clar împotriva construirii unei gropi de gunoi pe amplasamentul propus de Consiliul Județean. Motivele principale: distrugerea peisajului, afectarea turismului, poluarea zonei și a pânzei freatice.
Consultanții nemți se exprimă extrem de clar:
Consiliul Județean condus de Gheorghe Flutur a ignorat argumentele consultantului și a continuat demersurile pentru construirea gropii de gunoi în vârful Pasului Mestecăniș. Rezultatul îl știm cu toții: o groapă de gunoi care a sluțit iremediabil unul dintre cele mai frumoase peisaje din țara noastră și care va polua o zonă cu un uriaș potențial turistic.
La 16 decembrie 2010, Consiliul Județean Suceava adoptă Hotărârea nr. 179 privind aprobarea Studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico economici pentru Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Suceava”. Hotărârea este semnată de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, și secretarul județului, Dumitru Pașniciuc.
Studiul de fezabilitate aprobat prin hotărârea CJ a fost întocmit de un consorțiu format din companiile nemțești C&E Consulting and Engineering GmbH și Louis Berger SAS Poyry Environement GmbH. Studiul de fezabilitate a fost realizat în cadrul unui contract mai amplu, finanțat din fonduri europene, intitulat „Asistență tehnică pentru pregătirea a 5 proiecte în sectorul de mediu. EuropeAid/123052/D/SER/RO”. Contractul viza documentația pentru construirea unor depozite de deșeuri în județele Suceava, Botoșani, Vaslui, Olt și Călărași.
Anexa 6.1 din document, intitulată „Raport al studiului geotehnic și evaluarea amplasamentelor pentru locații posibile pentru depozite în județul Suceava”, aduce dezvăluiri importante despre informațiile la care conducerea CJ Suceava a avut acces în anul 2010, la momentul în care a fost aprobat amplasamentul unde între timp s-a construit groapa de gunoi de pe Mestecăniș, cea mai mare aberație construită cu fonduri europene în România.
În document, firma care a întocmit studiul se pronunță clar împotriva construirii unei gropi de gunoi pe amplasamentul propus de Consiliul Județean. Motivele principale: distrugerea peisajului, afectarea turismului, poluarea zonei și a pânzei freatice.
Consultanții nemți se exprimă extrem de clar:
„Caracterul relevat al zonei muntoase din Suceava pentru turismul din timpul iernii și verii poate crește în viitor. Prin urmare gestionarea unui depozit lângă pasul Mestecăniș poate avea o influență nefavorabilă, deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua și zonele înconjurătoare datorită vitezei mari a vântului. Din aceste motive nu putem recomanda construirea și gestionarea unui depozit central în această zonă” - Anexa 6.1, pagina 22De altfel, pe grila de evaluare amplasamentul de pe Mestecăniș a însumat doar 23,5 puncte din 60 posibile.
Consiliul Județean condus de Gheorghe Flutur a ignorat argumentele consultantului și a continuat demersurile pentru construirea gropii de gunoi în vârful Pasului Mestecăniș. Rezultatul îl știm cu toții: o groapă de gunoi care a sluțit iremediabil unul dintre cele mai frumoase peisaje din țara noastră și care va polua o zonă cu un uriaș potențial turistic.
0 Comentarii